CCR a respins contestația PDL privind Legea imobilelor naționalizate

Curtea Constituțională a respins, vineri, contestația PDL în cazul Legii privind despăgubirile pentru imobile naționalizate, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.

„În ziua de 10 mai 2013, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s‐a întrunit pentru a soluționa, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate referitoare la Legea privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, formulată de un număr de 53 de deputați aparținând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în raport de criticile formulate”, se arată într-un comunicat difuzat de CC.

Motivarea soluției pronunțate de plenul CC urmează să fie prezentată în cuprinsul deciziei, care va fi publicată în Monitorul Oficial.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui.

„În raport de criticile formulate, am respins sesizarea PDL, iar legea pe care și-a angajat răspunderea Guvernul va merge la promulgare”, menționaseră anterior surse din cadrul instituției.

Contestația luată vineri în discuție de judecătorii constituționali a fost depusă de PDL la Curtea Constituțională în 22 aprilie.

Potrivit vicepreședintelui PDL Liviu Negoiță, din punct de vedere procedural, la asumarea răspunderii Guvernului s-ar fi încălcat decizia 1431 din 2010 a Curții Constituționale, care precizează că angajarea răspunderii Guvernului este neconstituțională dacă un proiect pe aceeași temă se află în proces de legiferare. El a precizat că PDL a depus în 2010 un proiect pe această temă care se află în dezbatere parlamentară la Senat și Guvernul a ignorat acest lucru „și a venit peste această procedură și și-a asumat răspunderea”.

Negoiță mai susținuse că este încălcată și decizia 1557 din 2009 a Curții Constituționale, care precizează că transformarea Guvernului, prin asumarea de răspundere, în autoritate legiuitoare concurentă Parlamentului încalcă articolul 1 alineat 4 și articolul 61 alineat 1 din Constituție.

Legea restituirii proprietăților încalcă articolul 15 alineat 2 din Constituție și Comisia Națională constituită prin această lege se substituie justiției, a mai arătat Negoiță. El a explicat că deciziile irevocabile ale Consiliilor Locale date în temeiul Legii 10 din 2001 pot fi atacate doar la instanțele de contencios administrativ, iar Comisia Națională constituită în temeiul legii de restituire poate invalida în mod ilegal decizia irevocabilă ale Consiliilor Locale.

El a mai apreciat că dreptul la proprietate este îngrădit prin prevederea potrivit căreia cel care va dobândi proprietatea este obligat să-i mențină destinația timp de 10 ani.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârșitul lunii aprilie, că se așteaptă ca președintele Traian Băsescu să promulge Legea privind despăgubirile pentru imobile naționalizate, după ce Curtea Constituțională va analiza contestația depusă de PDL, precizând că a discutat cu șeful statului înainte ca proiectul să fie adoptat.

Potrivit premierului, demersul PDL de a contesta proiectul Legii imobilelor naționalizate la Curtea Constituțională este de departe „cel mai inconștient și iresponsabil gest” din politica ultimilor 23 ani, deoarece neadoptarea legii ar impune României să achite imediat opt miliarde de euro.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX relevă că Guvernul consideră că neadoptarea Legii privind restituirea imobilelor sau blocarea actului la CC va avea consecințe grave, deoarece statul trebuie să achite opt miliarde de euro, nu din buget, pentru că nu sunt acoperite, ci de la pensii și salarii, ceea ce ar echivala cu neplata tuturor pensiilor în 2013.

Conform datelor guvernamentale, până în prezent au fost plătite cinci miliarde de euro ca despăgubiri pentru imobile naționalizate și mai trebuie achitate încă aproape opt miliarde de euro.

În 17 aprilie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naționalizate, care stabilește că foștii proprietari ai caselor naționalizate care nu pot fi despăgubiți în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziționa prin licitație alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor.

Ultima tranșă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de șapte ani, calculat din 2017.

Foștii proprietari de imobile naționalizate ale căror dosare au fost deja soluționate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranșe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Uniunea Națională a Asociațiilor Proprietarilor Expropriați (UNAPE) susține că termenele de rezolvare sunt inacceptabil de lungi (10-15 ani), iar soluția acordării de puncte în locul imobilelor confiscate și blocarea accesului în instanțe timp de 60 de luni constituie „o batjocură la adresa drepturilor elementare ale omului, conferite atât de Constituția României, cât și de Convenția de la Haga”.

Reprezentanții UNAPE susțin că în 30 aprilie au trimis o petiție Avocatului Poporului, în care au solicitat sesizarea Curții Constituționale în cazul Legii despăgubirilor pentru imobile naționalizate, însă instituția nu a făcut acest demers.